Iata ca am reusit sa ne impunem in prima restanta din campionat, castigand la limita, prin “ajutorul” dat de Naicu – un autogol ce poate valora cat un campionat. Echipa a parut mai dornica de a castiga decat in meciul cu rapid, dar adversarul nostru de astazi nu a venit in Bucuresti decat pentru a scoate un rezultat de egalitate. Am dominat copios jocul, dar ne lipseste un om la finalizare pentru a fructifica ocaziile (atatea cate sunt) intr-un mod desisiv. De multe ori Dica a jucat fundas central (cel mult mijlocas) si Radoi atacant, ceea ce nu este prea normal. In a doua repriza echipa a jucat mult mai hotarat, avand mai multe incercari de a strapunge o aparare foarte bine organizata. Am castigat totusi cele 3 puncte puse in joc, ceea ce este foarte important, mai ales pentru moralul jucatorilor.

La acest meci, datorita confuziei create de decalarea orei de incepere a partidei am fost initial destul de putini in tribunele stadionului Lia Manoliu, in scurt timp insa sectorul a fost umplut si vocile noastre auzite pe tot stadionul. Ca si in ultimele meciuri s-a cantat mult mai bine in cea de-a doua repriza, si am reusit sa obtinem o atmosfera placuta si de calitate. O “bila neagra” pentru cei ce stau la tribuna a II-a cand la un moment dat, dupa cateva pase gresite interceptate de adversarii nostri au inceput sa fluiere echipa. Pana la final insa au cantat impreuna cu tot stadionul pentru a incuraja echipa, si acest lucru s-a vazut in determinarea cu care jucatorii au luptat pentru victorie.
De remarcat si prezenta la acest meci a unui mic grup de suporteri veniti de la Targu Jiu, aporximativ 25 de persoane.
Urmatorul meci este cel de la Bistrita, o deplasare ce intotdeauna a fost deosebita.